La multi ani, National Bank of Romania!
Banca Națională a României (BNR) organizează în perioada 18-19 aprilie 2022, în intervalul 11:00 – 18:00, „Zilele porților deschise la BNR”. Cu ocazia împlinirii a 142 de ani de la înființare, BNR deschide vizitatorilor Palatul Vechi din București, precum și sucursale regionale și agenții ale băncii centrale din teritoriu.
Cei interesați vor avea acces în Palatul Vechi al Băncii Naționale, situat în Centrul Vechi din București, cu intrare din Str. Lipscani, nr. 25. Publicul larg va avea ocazia să admire noile amenajări din cadrul expoziției permanente a Muzeului BNR, inclusiv un lingou de aur din rezerva băncii centrale, precum și două expoziții temporare: Regele Mihai I – 100 de ani de la naștere (1921-2021) și Ecaterina Teodoroiu – eroină a Primului Război Mondial.
Realizată ca o incursiune imaginară în viața monarhului, de la copilărie la senectute, expoziția 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I (1921-2017) prezintă uniformele de mareșal care i-au aparținut suveranului, costume populare, artefacte militare, monede, medalii, documente, bancnote etc.
Prilejuită de lansarea în circulație, începând cu 1 decembrie 2021, a bancnotei de 20 lei, expoziția dedicată Ecaterinei Teodoroiu reunește o parte din obiectele personale ale eroinei (uniforma militară și pe cea de cercetaș, casca, ochelarii, alte efecte militare), precum și alte exponate printre care tabloul pe care Camil Ressu i l-a dedicat în anul 1917, rochia de soră de caritate a Reginei Maria, fotografii de epocă etc.
Vizitatorii vor avea acces, în egală măsură, la informații referitoare la istoria, arhitectura şi identitatea Băncii Naționale a României și vor primi un set de materiale promoționale cu imagini și informații succinte despre fondatorul băncii, Eugeniu Carada, despre Palatul Vechi al BNR și istoria monedei naționale.
La o jumătate de secol după apariţia primului proiect de înfiinţare a unei bănci naţionale, la 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune. Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.
Până la declanşarea Primului Război Mondial, Banca Naţională a României s-a implicat în susţinerea dezvoltării economiei naţionale, prin volumul creditelor acordate şi nivelul redus al taxei scontului. De asemenea, alături de guvernul român, a contribuit în anii 1890-1892 la elaborarea legilor care au consacrat schimbarea etalonului monetar, prin renunţarea la bimetalism în favoarea monometalismului aur. Între 1900 şi 1925, statul s-a retras dintre acţionarii băncii, fapt pentru care BNR a devenit o instituţie particulară privilegiată, dar care avea aceleaşi responsabilităţi naţionale.
În timpul Războiului de Reîntregire, BNR a susţinut financiar efortul de război al guvernului român. Evoluţia evenimentelor militare a obligat Administraţia centrală a BNR să plece în refugiu la Iaşi şi să accepte transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai poată fi recuperat.
Imediat după 1918, BNR a trebuit să răspundă altor provocări, printre care: criza economică postbelică, restabilirea convertibilităţii leului, unificarea monetară şi extinderea reţelei sale de sucursale şi agenţii la nivelul întregii ţări. După revenirea statului între acţionarii săi (1925), BNR a fost implicată în proiectul stabilizării monetare din 1929, în controlul comerţului cu aur şi devize, precum şi în acţiunile de conversiune a datoriilor agricole şi în organizarea şi reglementarea comerţului de bancă începând din 1934.
În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, BNR a susţinut guvernul în cheltuielile provocate de acţiunile militare, luând, în acelaşi timp, măsuri pentru a stăvili inflaţia şi a-şi salva tezaurul propriu.
Regimul comunist a impus etatizarea BNR (1946) şi apoi reorganizarea sa, potrivit noilor imperative politice. În 1948, BNR devenea Banca RPR – Bancă de Stat, subordonată iniţial Ministerului de Finanţe, iar din 1957, Consiliului de Miniştri. În 1965, titulatura băncii de emisiune s-a transformat în Banca Naţională a Republicii Socialiste România. În toţi aceşti ani, Banca Naţională a îndeplinit un rol important în evoluţia sistemului monetar şi de credit prin implicarea în realizarea reformelor monetare din 1947 şi 1952, în planificarea circulaţiei monetare, în controlul asupra utilizării creditelor acordate etc.
Din 1990, BNR şi-a reluat titulatura iniţială, implicându-se în tranziţia de la economia centralizată la economia de piaţă şi asumându-şi funcţiile normale ale unei bănci centrale, similare celor ale unor bănci centrale din Europa şi din lume, obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.